Proiectarea si Constructia Tiparelor
Prin procesul de proiectare a tiparelor se determina forma si dimensiunile detaliilor imbracamintei. Detaliile au forme si dimensiuni diferite, in functie de caracteristicile modelului proiectat.
Tiparele proiectate au forme plane care se obtin din elemente geometrice : suprafata, linia ( linie de baza si/sau linia ajutatoare) si punctul ( punct de baza si/sau punct ajutator ).
In procesul de proiectare, tiparele au forme si dimensiuni diferite in functie de rolul pe care il au in etapa sau in faza de realizare, fiind denumite : tipare clasice ; tipare de baza si tipare multiplicate.
Mai multe informatii despre Proiectarea si Constructia Tiparelor
Pentru construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat, pentru fiecare detaliu sau pe grupe de detalii, in functie de pozitia si de legatura acestora in cadru produsului. Pentru construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat, pentru fiecare detaliu sau pe grupe de detalii, in functie de pozitia si de legatura acestora in cadru produsului.
Tiparul de baza se obtine din tiparul clasic caruia o data cu transformarea in model I se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Tiparul multiplicat se obtine prin marirea si micsorarea tiparului de baza, aplicand cote de gradare specifice fiecarui detaliu si produs proiectat.
Permanent in industria confectiilor se consuma o cantitate insemnata de timp si mijloace materiale pentru elaborarea noilor modele de imbracaminte, dar nu intodeauna modelele create se deosebesc intre ele.
Pentru o evaluare a nivelului de noutate al unui produs trebuie abordata prin prisma semnificatiei pe care specialistii in domeniu o dau acestei notiuni. Un produs nou este bunul sau ansamblul de bunuri care, fie prezinta una sau mai multe insusiri noi, un numar modificat de insusiri sau pune o valoare o insusire ce nu a fost cunoscuta fata de produsele existente pe piata de consum.
In proiectarea unui produs nou , trebuie pornit de la urmatoarele elemente :
Procesul de departajare al acestuia fata de oferta existenta trebuie datorata unei diferentieri semnificative;
Diferentierea sa fie cauzata de noutate;
Noutatea sa fie recunoscuta si apreciata atat de producator cat si de distribuitor, dar mai ales de consumatorul noului produs.
Aceste elemente, trebuie sa contribuie la imbogatirea reala a gamei sortimentale respective in accord cu cerintele pietei, iar nivelul caracteristicilor tehnico-economice, functionale sau estetice prin care se exprima diferentierea sa fie comparativ cu cel al produselor similare.
Noutatea unui produs poate avea drept sursa:
Folosirea unei noi materii prime, care necesita adoptarea solutiilor tehnice de proiectare constructiv-tehnologice existente;
Utilizarea unei materii prime ce reprezinta o contextura noua, cu implicatii asupra tehnologiei de confectionare;
Realizarea unui tip nou de produs vestimentar care implica modificari in structura liniilor tehnologice pe care se va confectiona acesta, a procesului de pregatire in fabricatie;
Realizarea unui model nou cea ce implica elaborarea documentatiei tehnice aferente introducerii in fabricatie.
Dintre sursele enumerate, elaborarea unor noi modele este utilizata cel mai frecvent in industria confectiilor.
Prin model se intelege identitatea unui tip de produs de imbracaminte data de particularitatile estetice, constructive si tehnologice.
Mai multe modele elaborate de la aceeasi constructie de baza formeaza familia de modele. Colectia reprezinta totalitatea sistematizata de modele de imbracaminte elaborate prin coordonarea, interdependenta si dezvoltarea unor idei plastice stabilite in corespondenta cu o tema aleasa.
